Tema din acest an a simpozionului „Probleme ale științelor juridice”, organizat de către Colectivul de Sociologie și Drept din Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane, în cadrul celei de-a XXXVIII-a ediții a Zilelor Academice Ieșene, este schimbarea în drept – premise și consecințe.
Dacă în dreptul intern al statelor modificările legislative sunt de dorit, mai ales atunci când sunt determinate de transformări evidente constatate în societate, în dreptul internațional, modificările care presupun schimbări de conținut, la nivel principial/paradigmatic, pot avea consecințe periculoase.
În cazul conflictelor dintre state, principiile pe baza cărora se încearcă rezolvarea acestora, sunt cele care au fundamentat crearea Societății Națiunilor, acum un secol. Mai precis, ordinea de preferință, în cazul aplicării unor principii concurente, a rămas neschimbată – ceea ce este de apreciat, întrucât a contribuit decisiv la menținerea unui climat internațional cu preponderență pașnic. Cu atât mai mult cu cât, nici după crearea Organizației Națiunilor Unite nu s-a găsit o modalitate eficientă de impunere a respectării prevederilor dreptului internațional, în cazul încălcărilor flagrante.
Un alt exemplu este dat de aplicarea diferențiată a justiției negociate în dreptul intern, față de dreptul internațional. În acest caz însă, fundamentarea teoretică a opiniei cu privire la acceptarea unui acord de recunoaștere a vinovăției în tribunalele penale internaționale, chiar controversată, nu are implicații de natură să reprezinte un pericol pentru securitatea internațională.
Atunci când guvernele și legiuitorii nu țin cont de schimbările sociale interne care reclamă modificări legislative corespunzătoare, își asumă riscul de a fi răsturnate. În domeniul conflictelor internaționale, tocmai solidaritatea guvernelor cu privire la păstrarea ordinii principiale este cea care asigură încrederea necesară pentru recuperarea și menținerea păcii.
