Simpozionul Paradigma Conștiinței

Abordări multi și interdisciplinare
center maze

Organizator

  • Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași

Comitet de organizare

Contact

Simpozionul își propune o analiză, multi și interdisciplinară, a modului în care o reinterpretare a naturii conștiinței, în general, și a raportului creier-minte-conștiință, în special, poate constitui baza unui demers reconstructiv al civilizației umane, al valorilor perene care îi pot asigura devenirea.

Ca repere orientative pentru temele care pot fi abordate în cadrul acestui simpozion vă propunem următoarele, cu precizarea că ele nu au un caracter exclusiv:

  • Conștiința și riscurile existențiale;
  • Conștiința și sănătatea mentală;
  • Conștiința și „maladiile civilizației”;
  • Conștiință și anomie socială;
  • Conștiință socială și conștiința sensului vieții;
  • Conștiință și identificare relațională;
  • Conștiință și educație;
  • Conștiință și psihoterapie;
  • Conștiință și urgențe spirituale;
  • Conștiință și perspective filosofice;
  • Conștiință primară și conștiință animală.

Ediția a III-a a simpozionului

Conștiința și provocările societății actuale, organizat de Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași, în colaborare cu:

  • Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” Iași,
  • Școala Doctorală – Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București,
  • Departamentul de Filosofie și Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Filosofie și Științe Politice, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” Iași,
  • Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov,
  • Muzeul Național al Literaturii Române Iași,
  • Societatea Română de Analiză Jungiană, București,
  • Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Transilvania Brașov,
  • Departamentul de Psihologie, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu,
  • Centrul de Consiliere, Orientare în Carieră și Incluziune Socială – CC TUIASI, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași,
  • Inspectoratul Școlar Județean Iași,
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie”, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Comunitatea științifică avertizează asupra faptului că multitudinea crizelor actuale și a intricațiilor acestora, precum și complexitatea lumii în care trăim, fac imposibilă soluționarea punctuală și locală a provocărilor actuale (schimbări climatice, inegalități sociale, calitatea vieții și probleme de sănătate mentală, criza valorilor morale). Soluțiile paliative, care au tratat simptomele acestor crize, și-au demonstrat deja ineficiența. Se impun abordări sustenabile care pot fi obținute doar prin modificarea cauzelor care au generat aceste crize sistemice. Instituțiile academice de prestigiu fac din investigarea riscurilor existențiale (naturale și antropogenice) o prioritate în cercetare. Universitatea Harvard a înființat, în acest scop, Centrul pentru studierea riscului existențial, al cărui obiectiv îl reprezintă investigarea și medierea interdisciplinară a riscurilor care pot conduce la colapsul civilizației sau chiar la extincția umană.

În literatura de specialitate, psihologică, filosofică, antropologică, sociologică și nu numai, revine tot mai des afirmația că societatea actuală este structural disfuncțională. Ultimele decenii conferă acestei critici o gravitate aparte. Ceea ce o fundamentează este caracterul urgenței. Mecanismul psihologic al negării, care stă la baza crizei globale actuale, își pierde rapid eficiența în fața unor evidențe factuale: deteriorarea fără precedent și, conform unor specialiști, iremediabilă a mediului de viață al omului și al celorlalte specii; o polarizare economică și socială tot mai agresivă și incompatibilă cu democrația; o extindere și o acutizare, metodic subevaluate, ale problemelor de sănătate mentală cu care se confruntă indivizii și comunitățile.

Ceea ce se impune este o modificare radicală a paradigmei conștiinței, a modului în care sunt înțelese și interpretate natura realității și natura umană, valorile, principiile și normele care stau la baza relației dintre om și natură, dintre indivizi și mediul lor social, dintre societăți și culturi. Știința occidentală nu a ajuns încă la o interpretare consensuală a originii conștiinței. Cu toate acestea, teza conform căreia conștiința reprezintă doar un epifenomen al funcționării creierului este tot mai contestată în temeiul cercetăriilor realizate în domenii de vârf precum neurobiologia, neuropsihologia, fizica cuantică etc. Aceste cercetări fundamentează necesitatea regândirii și reinterpretării raportului creier-minte-conștiință dintr-o perspectivă mai amplă, multi și interdisciplinară.

Ediția a II-a a simpozionului

Conștiința la confluența dintre științe,organizat de Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași.

Programul Simpozionului Paradigma Constiintei 2020

Complexitatea lumii actuale și multitudinea crizelor în cascadă cu care aceasta se confruntă demonstrează ineficiența soluțiilor punctuale sau parțiale generate de viziunea materialist reducționistă a naturii umane și a naturii realității. Personalități marcante din toate domeniile științei susțin, cu argumente care nu mai pot fi ignorate, necesitatea unei schimbări radicale la nivelul conștiinței umane. Suntem în miezul unei crize sistemice și este imperativă schimbarea radicală a modului în care înțelegem și interpretăm propria noastră natură, dar și natura realității. Conștiința umană este decisivă în acest sens.

Evoluția omului, ca individ și ca specie, nu s-a realizat doar în virtutea căutării și obținerii securității și confortului material. Natura umană este caracterizată, poate într-o măsură chiar mai mare, de nevoia de semnificație și sens, de valori care trec dincolo de conjecturile și constrângerile biologice și social-istorice.  

Simpozionul la care vă invităm să participați își propune o radiografiere lucidă a stadiului actual al cercetării conștiinței și al direcțiilor sale viitoare de dezvoltare pornind de la argumente științifice, dar renunțând la prejudecăți și dogme. Unde a ajuns cercetarea conștiinței în prezent și ce perspectivă/perspective avem în abordarea acestui subiect cu implicații profunde pentru viața ființelor umane și non-umane? Este capabil materialismul reducționist să ofere răspunsuri credibile privind natura conștiinței? Sau a realității? Este posibilă o transformare profundă a conștiinței individuale care să se reflecte în conștiința colectivă? Există mijloace pentru facilitarea acestei schimbări?

Ca repere orientative pentru temele care pot fi abordate în cadrul acestui simpozion vă propunem următoarele, cu precizarea că ele nu au un caracter exclusiv:

  • Conștiință și potențial uman;
  • Conștiință individuală și conștiință colectivă;
  • Conștiință umană și conștiință animală;
  • Creier, minte, conștiință;
  • Conștiință și conștiență;
  • Conștiință și viață socială.

Programul Simpozionului Paradigma Constiintei 2019

Problema conștiinței este una din provocările majore ale științei contemporane. Niciuna dintre teoriile elaborate în cadrul paradigmei clasice a conștiinței nu explică satisfăcător modul în care experiențele subiective interne rezultă din procesele fizice din creier. Abordările tradiționale fie au interpretat conștiința drept un epifenomen al creierului, fie au sușținut că, din moment ce nu poate fi găsită o explicație conformă paradigmei newtonian-carteziene, investigarea acestei probleme este irelevantă.

În paralel cu perspectiva științei mainstream, tot mai mulți cercetători din varii discipline investighează date, concepte și fenomene care conduc spre o nouă paradigmă a conștiinței. Din punctul lor de vedere, a abandona investigarea unui fenomen doar pentru că el nu poate fi explicat satisfăcător în cadrele paradigmei actuale contravine scopului și menirii stiinței. Soluția, în acest caz, este schimbarea paradigmei. Datele care o susțin sunt tot mai multe și provin dintr-o arie tot mai largă și diversă de domenii: neuroștiință, psihologie, filosofie, psihiatrie, antropologie, biologie, mecanică cuantică etc. Ele conturează o paradigmă care evidențiază clar inconsistența materialismului reducționist. Obiectivul acestei manifestări este acela de a realiza o dezbatere multi și interdisciplinară a problematicii conștiinței, o analiză critică a stadiului actual al cercetărilor și, nu în ultimul rând, o abordare lipsită de dogmatism a teoriilor și abordărilor explicative alternative.
• Natura conștiinței și natura realității
• Constiința primară, conștiința animală și conștiința umană
• Abordări clasice și alternative ale naturii conștiinței
• Paradigma conștiinței și implicații sociale
• Neuroștiința și conștiința
• Neuroștiința și recuperarea spiritualității
• Psihopatologia conștiinței și crizele psiho-spirituale