Coordonare

Bogdan Olaru

Echipă de cercetare

Activități permanente

No data was found

Transfer de cunoaștere

Parteneriate

Contact

Media

Colectivul de Filosofie și Logică

Cercetarea filosofică a fost tot timpul – este și astăzi – receptivă la problemele societății în care trăim. Pe această premisă se bazează și activitatea de cercetare a membrilor Colectivului de Filosofie și Logică. Cercetătorii acestui colectiv acordă atenție specială concepțiilor și curentelor filosofice influente în filosofia actuală (cum sunt kantianismul, utilitarismul, constructivismul filosofic, rawlsianismul, liberalismul democratic, egalitarianismul, capabilismul, feminismul, multiculturalismul, realismul etc.) și își propun să contribuie la delimitarea soluțiilor la probleme filosofice și, în general, la progresul cunoașterii, atât teoretice, cât și practice. Interogațiile filosofice care fac obiectul cercetării acoperă o arie largă de teme, precum: situația existențială a omului contemporan, norme morale private și publice, cutume sociale, obligații generale versus obligații față de cei apropiați, valori politice, acțiune individuală și colectivă, cunoaștere, justificare, raționalitate. Unul dintre interesele principale care asigură coeziune contribuțiilor individuale ale cercetătorilor Colectivului de Filosofie și Logică este expunerea și justificarea condițiilor pentru realizarea unei societăți drepte, care asigură cea mai dezirabilă marjă de oportunități, în contextul provocărilor sociale și economice contemporane.

Programul ICES-1: Valori individuale și sociale fundamentale (Colectivul de Filosofie și Logică)

Obiectivul programului: Investigarea conținutului, temeiurilor și limitelor valorilor individuale și sociale fundamentale (precum adevărul, cunoașterea, înțelegerea, dreptatea, libertatea, democrația, comunitatea, solidaritatea, stabilitatea, utilitatea sau statul de drept) și a circumstanțelor, nivelului și perspectivelor implementării lor în societatea românească.

Premise: Investigarea valorilor individuale și sociale fundamentale este o sarcină prioritară a științelor umaniste (și, totodată, a științelor sociale, politice, juridice sau economice). Înțelegerea corectă și completă a acestor valori este atât un obiectiv dezirabil în sine, cât și un mijloc indispensabil pentru realizarea altor obiective de relevanță cardinală, precum comportamentul moral, viața lăudabilă, împlinită și înfloritoare, conviețuirea socială adecvată etc. Niciunul dintre proiectele fundamentale ale lumii contemporane, precum realizarea unor „societăți bune”, creșterea economică sustenabilă, dezvoltarea durabilă, crearea unor „societăți bazate pe cunoaștere” sau/și a unor „societăți informaționale”, consolidarea Uniunii Europene sau extinderea și intensificarea globalizării, nu poate fi dus la bun sfârșit fără interpretarea și implementarea corespunzătoare a unor valori precum dreptatea, echitatea, libertatea, democrația, comunitatea, solidaritatea, stabilitatea, toleranța, utilitatea, statul de drept, binele moral, adevărul, cunoașterea etc.

Proiect ICES-1.4: Fundamente ale epistemologiei contemporane

Dezbaterea în domeniul epistemologiei corelată cu dezvoltarea exponențială a științei susțin continua adaptare la necesitățile explicative. Rolul metaștiințific al epistemologiei îi permite să aducă un aport teoretic și metodologic, nu doar la nivelul cunoașterii comune, dar și la cel al cunoașterii științifice în detaliu. De aici și granița flexibilă între epistemologie și filosofia științei, temele celor două fiind, în mule cazuri, asemănătoare cu abordări diferite și susținere reciprocă. De aceea, dezvoltarea exponențială a științei din ultimii ani a impus și la nivelul epistemologiei o dinamică proprie de adaptare la noile realități, provocând mereu noi teme majore de dezbatere.

Cercetarea noastră urmărește identificarea fundamentelor teoretice ale epistemologiei puse în relație cu istoria și metodologia științei. Va fi urmărită și modalitatea în care epistemologia răspunde dinamicii științifice, dar și presiunilor exterioare de natură practică. Vor fi dezvoltate următoarele probleme clasice ale epistemologiei: cunoașterea realității, adevărul, relația limbaj cunoaștere, completate de probleme care provin din filosofia științei precum structurarea și clasificarea științei ca modalitate sistematică de cunoaștere. Aceste domenii se susțin reciproc creând un continuum al „științei cunoașterii”. Finalitatea întregului demers trebuie să se regăsească în punctarea poziției epistemologiei între științele actuale, cu sublinierea rolului său proiectiv și paideic.

Coordonator:

CS I dr. Dan Gabriel Sîmbotin

Desfășurare:

2019-2022

Proiect ICES-1.3: Modernitate și post-modernitate. Concepte fundamentale, distincții și paradigme

Proiectul abordează, dintr-o viziune deopotrivă analitică și critică, perspective moderne și postmoderne asupra unor concepte centrale precum autenticitatea, identitatea, subiectivitatea, alteritatea. Totodată, proiectul propune o serie de analize și studii de caz asupra unor fenomene contemporane problematice (revolte și mișcări sociale, proteste, globalizare, consumerism, integrare/excluziune socială, influența rețelelor de socializare, fake news). Obiectivul general este identificarea și analiza conceptelor și temelor de importanță în vederea înțelegerii specificului modernității și al postmodernității, precum și al legăturilor și diferențelor dintre acestea. Obiective specifice: – Analiza și clarificarea înțelesurilor moderne și postmoderne ale autenticității și corelarea acestora cu ceea ce înseamnă identitatea, concepte centrale pentru cercetarea de față. – Analiza felului în care se produce trecerea de la modernitate la postmodernitate prin intermediul conceptelor și temelor anunțate: autenticitate, identitate, subiectivitate, individ, progres, repetare, rolul rațiunii (în structura relațiilor de putere în societatea contemporană), globalizare, consumerism. – Realizarea unor studii de caz asupra unor fenomene contemporane (diferite mișcări sociale, globalizare, consumerism, pandemie) având ca bază teoretică diferitele accepțiuni moderne și postmoderne ale conceptelor și temelor amintite mai sus. Premisele de la care pleacă proiectul de față sunt următoarele: modernitatea reprezintă epoca Individului, a conștiinței de sine și a definirii sale printr-o identitate anume, caracterizată prin raportarea la un anumit sistem (social, politic) precum și prin nevoia de sens existențial, de întemeiere metafizică; de cealaltă parte, postmodernitatea propune o viziune critică asupra acestor perspective stabilizatoare, o decanonizare a valorilor, o relativizare a cunoașterii și o încălcare a normelor. Identitatea, sensul devin concepte iluzorii, definite fără necesitatea raportării la un sistem. Conștiința de sine devine apanajul libertății absolute. Plecând de la aceste premise, considerăm că: 1. modernitatea și postmodernitatea pot fi corelate și comparate prin anumite concepte precum: individ, sine, autenticitate, identitate, diferență, repetiție, progres; 2. postmodernismul este în același timp o reacție, dar și o continuare prin expresii diferite a modernității; 3. trecerea de la modernitate la postmodernitate se poate înțelege în mod adecvat prin explicitarea și urmărirea anumitor concepte și fenomene precum: consumerismul, industrializarea, alienarea, autocentrarea.

Coordonator:

CS III dr. Ionuț-Alexandru Bârliba

Desfășurare:

2020-2023

Proiect ICES-1.2: Perspective asupra democraţiei. Creştere, descreştere şi rezilienţă

Proiectul de cercetare are în vedere diferite teme de maximă importanță legate de destinul democrației liberale la început de mileniu trei, atât în România, cât și la nivel global. Temele asupra cărora se va apleca această cercetare vor fi legate de declinul accentuat al atracției valorilor liberale ale democrației, de ascensiunea populismului (în multiplele sale variante, în primul rând cel autocratic, dar și cel pluralist), de provocările unice ale democrației în contextul unei pandemii care a impus, pentru prima dată în vreme de pace, restrângeri de drepturi în cele mai dezvoltate democrații ale lumii, sau de necesitatea unui discurs mai incisiv la nivelul promovării democrației liberale. Cercetarea se bazează pe mai multe premise, pornind de la ideea că, în ultima vreme, declinul reperelor democratice are loc în chiar cele mai dezvoltate democrații ale lumii, autocratizarea recentă nerealizându-se ca în trecut, prin lovituri de stat militare sau prin ocupație externă, ci prin cucerirea puterii politice (prin mijloace democratice) de către grupări ce văd democrația și mecanismele ei ca un simplu scop de accedere la putere, și nu ca un scop în sine. În aceste condiții, în ultima vreme, atât discursul politic democratic, cât și discursul din cadrul științelor politice au devenit pesimiste, unele care doar enumeră și explică modurile prin care democrația este învinsă. Pe cale de consecință, obiectivul general al proiectului este analiza metodelor de adaptare într-o manieră pozitivă a regimului democratic la noile provocări din secolul 21 și transformarea discursului democratic din cel reactiv al ultimilor decenii, la unul proactiv. Pentru a atinge acest obiectiv, se vor avea în vedere, ca obiective de cercetare, identificarea și analiza noilor provocări din ultimii ani la adresa democrației, analiza cauzelor declinului democratic din ultimii 15 ani și identificarea și dezvoltarea metodelor prin care discursul democrației liberale contemporane se reimpune ca discurs dominant în spațiul politic contemporan.

Coordonator:

CS III dr. Vasile Pleșca

Desfășurare:

2021-2023

Proiect ICES-1.1: Moralitatea relaţiilor speciale. Constituirea subiectului ca persoană morală

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei teorii despre obligațiile speciale ca temei al constituirii personalității morale. Obiective specifice: 1) analiza relațiilor speciale din perspectiva compatibilității cu și a integrării în sistemul de obligații generale; 2) etalarea rolului fundamental al relațiilor speciale pentru constituirea identității morale personale și de grup; 3) explicarea și interpretarea dilemelor morale cotidiene din perspectiva conflictului de temeiuri și loialități generate de relațiile speciale. Temele abordate în cadrul proiectului includ: 1) imparțialitatea: condiție universală a moralității; temeiuri obiective și subiective ale acțiunii; 2) cazuri, tipuri, situații de suspendare a condiției imparțialității; 3) atitudinea părtinitoare ca fenomen etic; 4) critica teoriilor morale imparțiale prin prisma presupusei deficiențe de a explica constrângerile morale specifice relațiilor speciale (sau a relațiilor apropiate); 5) moralitatea relațiilor generate de circumstanțe speciale (prietenie, familie, intimitate, admirație, dependență, subordonare, ostilitate, concurență etc.); 6) factorii constitutivi și disolutivi ai relațiilor speciale; comunicare, apropiere, comuniune – respingere, distanțare, separare; 7) obligațiile speciale în relații distante (obligații față de străini, față de generațiile viitoare, față de alte forme de viață etc.).

Coordonator:

C.S. I dr. Mircea Bogdan Olaru

Desfășurare:

2021-2024

Teme de cercetare pentru anul 2020