Obiectivul general constă în cercetarea problematicii managementului în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă. Obiectivele specifice includ: analiza, sinteza şi generarea de elaborate teoretice fundamentate ştiinţific şi experimental; modelarea matematică şi aplicarea metodelor specifice sistemelor complexe în descrierea dinamicii generate de strategiile şi politicile operatorilor ori instituţiilor guvernamentale; dezvoltarea de concepte, metodologii şi tehnici de lucru specifice în vederea optimizării raporturilor dintre diversele coordonate funcţionale (producţie, investiţii, piaţa şi comportamentul ei, interacţiunea cu spaţiul economic naţional, organizarea şi dezvoltarea operatorilor, etc.). Principalele teme abordate se referă la managementul general al serviciilor, norme şi reglementări interne şi internaţionale, definirea şi explicitarea strategilor de sistem, impactul administraţiei asupra calităţii managementului, evaluarea presiunii cheltuielilor investiţionale asupra componentelor structurale ale pieţei, teoria complexităţii şi a sistemelor mari aplicate în modelarea şi simularea sistemelor de servicii etc.

Obiectivul general al proiectului este studiul rolului şi importanţei turismului, sub diferitele sale forme, în context naţional şi internaţional. Obiectivele specifice țin de analiza următoarelor aspecte: necesitatea şi capacitatea de adaptare a turismului românesc la tendinţele turismului inter-naţional (având în vedere că turismul poate avea un impact pozitiv major asupra creșterii economice, a dezvoltării regionale și a ocupării forței de muncă); turism rural versus agroturism; efectele globalizării asupra turismului. Proiectul abordează următoarele subiecte: impactul turismului asupra creşterii economice şi capacitatea sa de a determina convergenţa economică a Uniunii Europene; relația dintre turism rural și agroturism, pornind de la tipologiile agroturismului; valențele culturale ale agroturismului; rolul turismului cultural în dezvoltarea sustenabilă; riscul de comodificare a culturii prin turism; relația dintre turism cultural și turism transformațional; experiența spațiului rural românesc ca experiență de tip transformativ pentru turiștii străini.

Obiectivul general al proiectului este reprezentat de studiul rolului şi importanţei dezvoltării economico-sociale a euroregiunilor şi a zonelor transfrontaliere, urmărindu-se cu precădere aspectele specifice ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi ale zonei transfrontaliere România – Republica Moldova. Obiectivele specifice includ: investigarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor publice în zonele transfrontaliere (şi riscurile asociate acestora); analiza rolului parteneriatelor transfrontaliere în progresul socio-economic sustenabil; explorarea strategiilor de specializare inteligentă în dezvoltarea regională.

Proiectul urmărește tratarea unor probleme conceptuale şi metodologice precum: delimitarea cadrului conceptual privind contextul economico-social variabil; decizii în condiții de incertitudine şi modelarea incertitudinii prin metode clasice; numere fuzzy, operaţii, indicatori; dezvoltarea cadrului conceptual și metodologic privind procesele decizionale folosind numerele fuzzy prin indicatori asociați; evaluări calitative și cantitative și modelare prin numere fuzzy; dezvoltarea unor modelele de programare liniară folosind numere și a unor softuri specifice; tendinţe de dezvoltare a metodelor și tehnicilor de fundamentare a deciziilor în context economico-social variabil. Obiectivul general este dezvoltarea modelelor de fundamentare a deciziilor în context economic și sociale variabil prin numere fuzzy. Obiectivele specifice includ: analiza modelelor clasice; dezvoltarea cadrului conceptual folosind numere fuzzy, dezvoltarea operațiilor specifice folosind indicatori specifici și analiza proprietăţilor; dezvoltarea evaluărilor calitative și cantitative folosind numere fuzzy; dezvoltarea modelelor de programare liniara prin numere fuzzy; dezvoltarea de aplicații specifice proceselor decizionale specifice mediului informaţional.

În cadrul proiectului sunt abordate două teme majore privind capitalul uman: creșterea și dezvoltarea economico-socială. Prima temă abordează aspecte economice și sociale la nivel macro, iar cea de-a doua temă analizează fenomene economice și sociale la nivel micro. În cadrul primei teme sunt tratate următoarele subiecte: sisteme economice europene; creştere şi dezvoltare economico-socială în contextul provocărilor actuale; creștere și dezvoltare sustenabilă; tendințe ale proceselor de creștere și dezvoltare sub impactul principalilor factori de influență. În cadrul celei de-a doua teme, abordările la nivel micro se circumscriu, în principal, tematicii migrație şi educație (abordări teoretice și microeconometrice). În ceea ce privește aspectele macroeconomice ale capitalul uman, creșterii și dezvoltării economico-sociale, obiectivele specifice ale cercetării sunt: analiza sistemelor economice europene pe grupe de țări; studiul posibilităților de reducere a decalajelor economice; identificarea și analiza factorilor/activităților/proceselor ce determină creșterea și dezvoltarea; analiza creșterii și dezvoltării sustenabile. Obiectivele specifice ale cercetării aspectelor microeconomice ale capitalul uman, creșterii și dezvoltării economico-sociale sunt: analiza intenției de emigrare a studenților de a medicină în funcție de factorii socio-economici; analiza dinamicii mobilității cadrelor medicale în perioada 2000-2016; analiza impactului reformei educaționale (extinderea duratei educației generale în detrimentul învățământului profesional) asupra stării de sănătate la vârsta adultă. 

Obiectivul general al cercetării în cadrul proiectului este studierea legăturii dintre utilizarea serviciilor medicale și diferiți factori sociali, economici și demografici la nivelul țărilor din UE. Obiectivele specifice sunt: dezvoltarea unei metodologii de măsurare a nivelului activității fizice luând în considerare și o serie de factori determinanți precum vârsta, sexul, anumite afecțiuni medicale; evaluarea impactului indicatorului global privind activitatea fizică asupra utilizării diferitelor tipuri de servicii de sănătate, precum și identificarea factorilor sociali, economici și demografici și evaluarea impactului acestora asupra relației dintre cei doi indicatori; rezolvarea problemei de endogenitate apărute ca efect al relației de interdependență între utilizarea serviciilor de sănătate și anumite variabile independente (cum ar fi starea de sănătate); identificarea profilului țărilor din UE în ce privește utilizarea serviciilor de sănătate în raport cu factorii determinanți, sistemul de sănătate și politicile legate de sănătatea populației implementate la nivel național, dar și la nivelul UE.