Proiecte de cercetare

Proiecte în desfășurare

Proiect ICES-1.1: Moralitatea relaţiilor speciale. Constituirea subiectului ca persoană morală

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei teorii despre obligațiile speciale ca temei al constituirii personalității morale. Obiective specifice: 1) analiza relațiilor speciale din perspectiva compatibilității cu și a integrării în sistemul de obligații generale; 2) etalarea rolului fundamental al relațiilor speciale pentru constituirea identității morale personale și de grup; 3) explicarea și interpretarea dilemelor morale cotidiene din perspectiva conflictului de temeiuri și loialități generate de relațiile speciale. Temele abordate în cadrul proiectului includ: 1) imparțialitatea: condiție universală a moralității; temeiuri obiective și subiective ale acțiunii; 2) cazuri, tipuri, situații de suspendare a condiției imparțialității; 3) atitudinea părtinitoare ca fenomen etic; 4) critica teoriilor morale imparțiale prin prisma presupusei deficiențe de a explica constrângerile morale specifice relațiilor speciale (sau a relațiilor apropiate); 5) moralitatea relațiilor generate de circumstanțe speciale (prietenie, familie, intimitate, admirație, dependență, subordonare, ostilitate, concurență etc.); 6) factorii constitutivi și disolutivi ai relațiilor speciale; comunicare, apropiere, comuniune – respingere, distanțare, separare; 7) obligațiile speciale în relații distante (obligații față de străini, față de generațiile viitoare, față de alte forme de viață etc.).

Coordonator:

C.S. I dr. Mircea Bogdan Olaru

Desfășurare:

2021-2024

Proiect ICES-1.2: Perspective asupra democraţiei. Creştere, descreştere şi rezilienţă

Proiectul de cercetare are în vedere diferite teme de maximă importanță legate de destinul democrației liberale la început de mileniu trei, atât în România, cât și la nivel global. Temele asupra cărora se va apleca această cercetare vor fi legate de declinul accentuat al atracției valorilor liberale ale democrației, de ascensiunea populismului (în multiplele sale variante, în primul rând cel autocratic, dar și cel pluralist), de provocările unice ale democrației în contextul unei pandemii care a impus, pentru prima dată în vreme de pace, restrângeri de drepturi în cele mai dezvoltate democrații ale lumii, sau de necesitatea unui discurs mai incisiv la nivelul promovării democrației liberale. Cercetarea se bazează pe mai multe premise, pornind de la ideea că, în ultima vreme, declinul reperelor democratice are loc în chiar cele mai dezvoltate democrații ale lumii, autocratizarea recentă nerealizându-se ca în trecut, prin lovituri de stat militare sau prin ocupație externă, ci prin cucerirea puterii politice (prin mijloace democratice) de către grupări ce văd democrația și mecanismele ei ca un simplu scop de accedere la putere, și nu ca un scop în sine. În aceste condiții, în ultima vreme, atât discursul politic democratic, cât și discursul din cadrul științelor politice au devenit pesimiste, unele care doar enumeră și explică modurile prin care democrația este învinsă. Pe cale de consecință, obiectivul general al proiectului este analiza metodelor de adaptare într-o manieră pozitivă a regimului democratic la noile provocări din secolul 21 și transformarea discursului democratic din cel reactiv al ultimilor decenii, la unul proactiv. Pentru a atinge acest obiectiv, se vor avea în vedere, ca obiective de cercetare, identificarea și analiza noilor provocări din ultimii ani la adresa democrației, analiza cauzelor declinului democratic din ultimii 15 ani și identificarea și dezvoltarea metodelor prin care discursul democrației liberale contemporane se reimpune ca discurs dominant în spațiul politic contemporan.

Coordonator:

CS III dr. Vasile Pleșca

Desfășurare:

2021-2023

Proiect ICES-1.3: Modernitate și post-modernitate. Concepte fundamentale, distincții și paradigme

Proiectul abordează, dintr-o viziune deopotrivă analitică și critică, perspective moderne și postmoderne asupra unor concepte centrale precum autenticitatea, identitatea, subiectivitatea, alteritatea. Totodată, proiectul propune o serie de analize și studii de caz asupra unor fenomene contemporane problematice (revolte și mișcări sociale, proteste, globalizare, consumerism, integrare/excluziune socială, influența rețelelor de socializare, fake news). Obiectivul general este identificarea și analiza conceptelor și temelor de importanță în vederea înțelegerii specificului modernității și al postmodernității, precum și al legăturilor și diferențelor dintre acestea. Obiective specifice: – Analiza și clarificarea înțelesurilor moderne și postmoderne ale autenticității și corelarea acestora cu ceea ce înseamnă identitatea, concepte centrale pentru cercetarea de față. – Analiza felului în care se produce trecerea de la modernitate la postmodernitate prin intermediul conceptelor și temelor anunțate: autenticitate, identitate, subiectivitate, individ, progres, repetare, rolul rațiunii (în structura relațiilor de putere în societatea contemporană), globalizare, consumerism. – Realizarea unor studii de caz asupra unor fenomene contemporane (diferite mișcări sociale, globalizare, consumerism, pandemie) având ca bază teoretică diferitele accepțiuni moderne și postmoderne ale conceptelor și temelor amintite mai sus. Premisele de la care pleacă proiectul de față sunt următoarele: modernitatea reprezintă epoca Individului, a conștiinței de sine și a definirii sale printr-o identitate anume, caracterizată prin raportarea la un anumit sistem (social, politic) precum și prin nevoia de sens existențial, de întemeiere metafizică; de cealaltă parte, postmodernitatea propune o viziune critică asupra acestor perspective stabilizatoare, o decanonizare a valorilor, o relativizare a cunoașterii și o încălcare a normelor. Identitatea, sensul devin concepte iluzorii, definite fără necesitatea raportării la un sistem. Conștiința de sine devine apanajul libertății absolute. Plecând de la aceste premise, considerăm că: 1. modernitatea și postmodernitatea pot fi corelate și comparate prin anumite concepte precum: individ, sine, autenticitate, identitate, diferență, repetiție, progres; 2. postmodernismul este în același timp o reacție, dar și o continuare prin expresii diferite a modernității; 3. trecerea de la modernitate la postmodernitate se poate înțelege în mod adecvat prin explicitarea și urmărirea anumitor concepte și fenomene precum: consumerismul, industrializarea, alienarea, autocentrarea.

Coordonator:

CS III dr. Ionuț-Alexandru Bârliba

Desfășurare:

2020-2023

Proiect ICES-1.4: Fundamente ale epistemologiei contemporane

Dezbaterea în domeniul epistemologiei corelată cu dezvoltarea exponențială a științei susțin continua adaptare la necesitățile explicative. Rolul metaștiințific al epistemologiei îi permite să aducă un aport teoretic și metodologic, nu doar la nivelul cunoașterii comune, dar și la cel al cunoașterii științifice în detaliu. De aici și granița flexibilă între epistemologie și filosofia științei, temele celor două fiind, în mule cazuri, asemănătoare cu abordări diferite și susținere reciprocă. De aceea, dezvoltarea exponențială a științei din ultimii ani a impus și la nivelul epistemologiei o dinamică proprie de adaptare la noile realități, provocând mereu noi teme majore de dezbatere.

Cercetarea noastră urmărește identificarea fundamentelor teoretice ale epistemologiei puse în relație cu istoria și metodologia științei. Va fi urmărită și modalitatea în care epistemologia răspunde dinamicii științifice, dar și presiunilor exterioare de natură practică. Vor fi dezvoltate următoarele probleme clasice ale epistemologiei: cunoașterea realității, adevărul, relația limbaj cunoaștere, completate de probleme care provin din filosofia științei precum structurarea și clasificarea științei ca modalitate sistematică de cunoaștere. Aceste domenii se susțin reciproc creând un continuum al „științei cunoașterii”. Finalitatea întregului demers trebuie să se regăsească în punctarea poziției epistemologiei între științele actuale, cu sublinierea rolului său proiectiv și paideic.

Coordonator:

CS I dr. Dan Gabriel Sîmbotin

Desfășurare:

2019-2022

Proiect ICES-2.1: Neuroștiință și dezvoltare personală

Datele cercetării neuroștiințifice impun o nouă interpretare a modului în care funcționează creierul dar și a raportului dintre individ și activitatea sa psihică. Neuroplasticitatea demonstrează capacitatea creierului de a se restructura pe tot parcursul vieții, individul putând acționa nemijlocit în această direcție. În domeniul psihologiei, teoria plasticității neuronale are consecințe atât la nivel teoretic cât și aplicativ. Obiectivul general de cercetare al proiectului constă în identificarea și precizarea unor mecanisme, tehnici și metode psihologice, clasice sau alternative, care pot fi folosite în scopul optimizării semnificative a dezvoltării personale. Obiective specifice de cercetare sunt: documentarea stadiului actual al cercetărilor referitoare la teoria neuroplasticității și analiza critică a implicațiilor acesteia pentru reinterpretarea raportului dintre individ și funcționarea sa cerebrală; identificarea și analizarea critică a dimensiunii și aspectelor specifice ale impactului neuroștiinței, respectiv a teoriei neuroplasticității, asupra psihologiei contemporane, cu accent pe psihologia dezvoltării, psihologia cognitivă, psihologia comportamentală, psihologia educației și psihologia socială; redefinirea conceptelor de reziliență și dezvoltare personală din perspectivă neuroștiințifică.

Coordonator:

CS III dr. Aurora Hrițuleac

Desfășurare:

2019-2022

Proiect ICES-2.2: Comunicarea interpersonală – Dimensiuni cognitive și praxiologice ale comunicării

Proiectul aduce în discuție elementele fundamentale ale procesului de comunicare interpersonală. Sunt analizate elemente cognitive și emoționale ce stau la baza comunicării, fațetele sale: individuală și socială. Este analizat rolul comunicării în dezvoltarea individuală, în rezolvarea problemelor și a conflictelor, în dezvoltarea creativității dar și în stilul de conducere (leadership). Cercetarea pornește de la premisa că interacțiunea umană (indiferent de domeniul în care se desfășoară – educativ, social, medical, intercultural, intim etc.) se bazează pe complexul proces, multidimensional, al comunicării. Este luată în considerare, de asemenea, și premisa că există o continuitate în cadrul modelelor comunicării create de-a lungul timpului, dar totodată, există elemente de specificitate (sociale și istorice), ce pun în evidență modificări radicale în modalitățile de comunicare, ca urmare a evoluției tehnologice și informaționale a societății.

Cercetarea își propune cunoașterea și aplicarea mijloacelor de îmbunătățire a comunicării interpersonale, ceea ce va conduce la o mai bună prelucrare a informației, la o mai bună cunoaștere interpersonală și socială și, nu în ultimul rând, la o mai bună cunoaștere de sine. Comunicarea oferă o conexiune directă între diferitele procese psihice (cogniție, afectivitate, voință, atitudini, creativitate).

Coordonator:

CS II dr. Marinela Rusu

Desfășurare:

2019-2022

Proiect ICES-2.3: Științele cogniției și influența lor asupra câmpului investigativ al psihologiei contemporane

Obiectivul general al proiectului este studierea relației dintre teoriile științelor cogniției și psihologie. Obiectivele specifice sunt: analiza teoriilor contemporane ale psihologiei și științelor cogniției cu privire la arhitectura sistemului cognitiv uman; identificarea influenței științelor cogniției în formularea teoriilor contemporane ale psihologiei, cu accent pe înțelegerea mecanismelor dezvoltării și studiul autoreglării emoționale și cognitive; investigarea posibilității operaționalizării unor concepte și propuneri specifice teoriilor științelor cogniției și aplicarea lor în domeniul psihologiei; identificarea problemelor generatoare de divergențe în dezvoltarea științelor cogniției și a psihologiei. Ipoteze/premise: știința (științele) cogniției este un domeniu interdisciplinar cu contribuitori din diverse domenii, inclusiv psihologie, neuroștiințe, lingvistică, filozofie a minții, informatică, antropologie și biologie. Oamenii de știință lucrează colectiv în speranța de a înțelege mintea și interacțiunile sale cu lumea înconjurătoare. Analiza proceselor informaționale se realizează la nivel componenţial mult mai detaliat comparativ cu abordarea tradițională făcând trecerea de la analiza molară la cea moleculară. De exemplu, în mod tradițional memoria era văzută ca ceva unitar. În psihologie, indică existența sistemelor mnezice diferite – memorie senzorială, semantică, procedurală, explicită, implicită etc. Impactul ştiinţelor cognitive asupra psihologiei, în special cea cognitivă, ar fi la următoarele nivele: 1) nivelul de analiză a fenomenelor cognitive; 2) aparatul conceptual utilizat; 3) instrumentarul metodologic folosit. 

Coordonator:

CS III dr. Felicia Ceaușu

Desfășurare:

2019 - 2022

Proiect ICES-2.4: Direcții noi de cercetare în educația secolului XXI

Realizarea de sine prin intermediul școlii ar putea fi – și trebuie să fie – un ideal educațional. În cadrul proiectului se urmărește identificarea unor modele de intervenție educațională bazate pe cunoaștere care să stimuleze realizarea de sine. Obiective specifice includ: crearea unei metodologii sau a unui set de recomandări pentru creșterea motivației realizării de sine, identificarea unor experiențe de vârf în dezvoltarea potențialului uman; investigarea rolului cultivării și al manifestării inteligenței existențiale în realizarea de sine.

Coordonator:

CS III dr. Liviu-Adrian Măgurianu

Desfășurare:

2019-2022

Proiect ICES-2.5: Impactul identificării sociale asupra motivației în mediul educațional

Cercetarea își propune să testeze în ce măsură identificarea socială și anxietatea ca trăsătură de personalitate sunt asociate cu scăderea sau creșterea motivației în educație (spre exemplu, formarea de intenții timpurii de abandon educațional). Mai mult decât atât, se urmărește măsura în care identificarea socială poate fi descrisă ca o resursă personală, un factor protectiv  pentru reducerea formării intenției de abandon educațional timpuriu și creșterea motivației pentru învățare. Anxietatea ca trăsătură și identificarea socială au mai fost testate anterior ca fiind în legătură cu motivația academică. Spre exemplu, unele studii scot în evidență faptul că o mare parte din varianța intenției de abandon educațional era explicată de anumite trăsături de personalitate și de un sens al identității. În mod specific, motivația academică este explicată în mare parte de stabilitatea emoțională, un sens al identității și de motivația pentru competență. Astfel, nivelul de adaptabilitate și înțelegerea unui rol social pot fi factori determinanți pentru înțelegerea motivației academice sau școlare și totodată pentru prevenirea abandonului timpuriu.

Coordonator:

CS dr. Cristina Maria Tofan

Desfășurare:

2021-2025

Proiect ICES-3.1: Fotografia între adevăr și ficțiune, în imaginarul digital

Obiectivul general al proiectului este constituirea unei teorii critice unificate a fotografiei, pornind de la cvadrupla ramificație a fenomenului fotografic: artistic, jurnalistic, științific și personal. Obiective specifice: 1) analiza fotografiei în imagistica artistică, științifică și populară; 2) analiza datelor antropologice specifice interacțiunii interpretative cu discursul fotografic; 3) analiza condițiilor de constituire a cunoașterii prin fotografie, cu accente pe fotografia de suport pentru activitatea științifică dar și pe fotografia artistică sau cea populară; 4) analiza impactului fotografiei personale asupra caracterului artistic și științific al fenomenului fotografic; 5) consolidarea datelor cercetării, obținute prin desfășurarea celorlalte teme într-o teorie unificată a discursului fotografic.

Coordonator:

CS III dr. Codrin Dinu-Vasiliu

Desfășurare:

2021-2025

Proiect ICES-3.2: Animalele, cultura și societatea

Obiectivul general al proiectului este constituirea unor modele teoretice pentru înțelegerea relației/interacțiunii om-animal. Printre obiectivele/temele specifice abordate se numără următoarele: 1) analiza construcției culturale și animale a noţiunii de animal; 2) definiţiile date animalului; 3) studiu istoric al atitudinilor oamenilor față de animalele (înțelegerea animalelor în diferite tradiții culturale; animalele pentru tradițiile și identitățile indigene; animale totemice; animalele în Preistorie, Antichitate, Evul Mediu, Renaștere; animalele și romantismul; ecofeminismul, curentul deep ecology etc.); 4) identificarea relaţiilor dintre evoluţionism şi specisism; 5) studierea legăturilor între valorile culturale și modul de raportare la animale; 6) studierea diferitelor modalități de reprezentare a animalelor; 7) investigarea felului în care limbajul influențează modul în care animalele sunt percepute / reprezentate; 7) deconstrucţia sistemelor biologice de clasificare; 8) investigarea istoriilor culturale ale animalelor (ale diferitelor specii, relevante în diferite culturi și epoci); 9) analiza legăturilor între animale, antropomorfism și identitatea umană; post-umanismul și non-antropocentrismul; 10) studierea posibilităților în care animalele pot acționa ca vectori pentru schimbări sociale.

Coordonator:

CS III dr. Irina Frasin

Desfășurare:

2021-2025

Proiect ICES-4.6: Specificități și provocări ale economiei sănătății la nivel european

Obiectivul general al cercetării în cadrul proiectului este studierea legăturii dintre utilizarea serviciilor medicale și diferiți factori sociali, economici și demografici la nivelul țărilor din UE. Obiectivele specifice sunt: dezvoltarea unei metodologii de măsurare a nivelului activității fizice luând în considerare și o serie de factori determinanți precum vârsta, sexul, anumite afecțiuni medicale; evaluarea impactului indicatorului global privind activitatea fizică asupra utilizării diferitelor tipuri de servicii de sănătate, precum și identificarea factorilor sociali, economici și demografici și evaluarea impactului acestora asupra relației dintre cei doi indicatori; rezolvarea problemei de endogenitate apărute ca efect al relației de interdependență între utilizarea serviciilor de sănătate și anumite variabile independente (cum ar fi starea de sănătate); identificarea profilului țărilor din UE în ce privește utilizarea serviciilor de sănătate în raport cu factorii determinanți, sistemul de sănătate și politicile legate de sănătatea populației implementate la nivel național, dar și la nivelul UE.

Coordonator:

CS dr. David Mihaela

Desfășurare:

2020-2022

Proiect ICES-5.2: Vectori determinanți ai dinamicii spațiului rural în Regiunea de Dezvoltare Nord Est a României

Proiect ICES-5.2: Vectori determinanți ai dinamicii spațiului rural în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României

Proiectul urmărește să identifice principalii vectori care determină dinamismul spațiilor rurale regionale și schimbă substanțial modul de viață și de percepție al utilizării resurselor oferite de patrimoniul natural. Pentru aceasta, un prim obiectiv vizează identificarea factorilor interni, externi și a celor conjuncturali care influențează dezvoltarea rurală regională. Sunt avute în vedere: infrastructura, activitățile agricole, activitățile neagricole și prestările de servicii productive/neproductive. Un al doilea obiectiv al tematicii de cercetare este sinteza vectorilor determinanți, identificați pentru Regiunea Nord-Est de Dezvoltare, într-o matrice a dezvoltării. Cercetarea pornește de la premisa că ritmul actual de dezvoltare a societății modifică paradigma tradițională de abordare a spațiului rural, de la concentrarea atenției pe sectorul agricol, la utilizarea tuturor tipurilor de resurse pe care acesta le oferă.

Coordonator:

CS II dr. Daniela Matei

Desfășurare:

2021 – 2025

Proiect ICES-5.3: Agricultura ecologică în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României. Evaluări și tendințe

Agricultura ecologică reprezintă un domeniu prioritar în cadrul politicilor Uniunii Europene, în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Comisia Europeană a stabilit, prin strategia Farm to Fork, ca țintă de dezvoltare a acestui sector până în anul 2030, pragul de 25% din suprafața agricolă. Obiectivul general al proiectului este evaluarea nivelului de dezvoltare a agriculturii ecologice și distribuția suprafețelor și a efectivelor de animale în profil teritorial în Regiunea de Dezvoltare Nord Est (RDNE), la începutul perioadei de programare 2021-2027. Obiectivele specifice ale proiectului vizează: analiza modului în care măsurile de sprijin financiar dedicate agriculturii ecologice au fost accesate în RDNE; cercetarea modului în care sunt distribuite culturile și efectivele de animale în sistem ecologic la nivelul județelor din RDNE; analiza evoluției agriculturii ecologice în RDNE, la nivelul fiecărui județ, pe culturi și specii de animale; analiza ponderii sectorului agricol ecologic în raport cu totalul agriculturii din RDNE; identificarea specificului RDNE în ceea ce privește agricultura ecologică. În cadrul proiectului sunt abordate trei teme majore privind agricultura ecologică în RDNE: subvenționarea practicilor agricole ecologice, cercetări privind evoluția suprafețelor certificate/în conversie, și cercetări privind evoluția efectivelor de animale certificate/în conversie. În cadrul primei teme sunt tratate următoarele subiecte: identificarea măsurilor de sprijin dedicate agriculturii ecologice; analiza modului în care măsurile de sprijin financiar dedicate agriculturii ecologice au fost accesate în RDNE, pe județe, pe pachete specifice și suprafețe (certificate/conversie, terenuri arabile, culturi permanente, vii, plantații pomicole, legume); identificarea specificului RDNE în ceea ce privește accesare măsurilor de sprijin dedicate agriculturii ecologice. În cadrul celei de a doua teme sunt analizate aspecte privind evoluția și repartiția în profil teritorial a suprafețelor cultivate în sistem ecologic RDNE. În cadrul celei de a treia teme sunt analizate aspecte privind evoluția și repartiția în profil teritorial a efectivelor de animale exploatate în sistem ecologic în RDNE.

Coordonator:

CS II dr. Ioan Sebastian Brumă

Desfășurare:

2021-2025

Proiect ICES-5.4: Piețele locale agroalimentare și lanțurile scurte de aprovizionare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Sustenabilitatea lanțurilor alimentare globale și a agriculturii intensive a devenit discutabilă în ultimul deceniu. În același timp, interesul consumatorilor pentru lanțurile scurte de aprovizionare a crescut în mod constant, acestea reprezentând o alternativă viabilă și sustenabilă pentru consumatori. Acestea sunt conectate cel mai mult la circularitate și sustenabilitatea mediului înconjurător, sănătate, calitatea alimentelor, comportamentul consumatorilor, relația directă producător – consumator și economie locală. Lanțurile scurte de aprovizionare sunt considerate soluții inovatoare și sustenabile de sprijinire a micilor producători locali și de promovare/comercializare a produselor locale, cu numeroase beneficii economice, sociale, de mediu și de sănătate pentru economia locală. Există o nevoie de schimbare în paradigma dezvoltării agroeconomiei locale: agricultura convențională și agricultura alternativă trebuie să coexiste, fără ca niciuna dintre cele două părți să aibă de suferit. Obiectivul general al proiectului constă în inventarierea sectorului agroalimentar și identificarea lanțurilor scurte de aprovizionare funcționale de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Obiectivele specifice ale proiectului includ: analiza sectorului agroalimentar în profil regional, identificarea lanțurilor scurte de aprovizionare funcționale, precum și conturarea unei tipologii specifice de filiere scurte agroalimentare pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Printre principalele teme abordate se numără: analiza sectorului agroalimentar în profil regional; circuitele scurte de aprovizionare – între tradiție și inovație; lanțul scurt de aprovizionare – alternativă sustenabilă pentru dezvoltarea comunităților; piețele agroalimentare virtuale în Social Media; profilul consumatorului de produse locale din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, precum și lanțuri scurte de aprovizionare funcționale și lecții învățate la nivel regional. În vederea obținerii unei analize pertinente a sectorului agroalimentar regional, vor fi identificați, la nivel județean, actorii din următoarele domenii: industria cărnii, produse de morărit și panificație, unitățile de producție și prelucrare a laptelui și a produselor derivate, fabricarea băuturilor alcoolice și non-alcoolice, legumicultură, pomicultură, viticultură, piscicultură și alte domenii specifice fiecărui județ. Piața de retail va fi și ea supusă analizei.

Coordonator:

CS III dr. Lucian Tanasă

Desfășurare:

2021-2025

Proiect ICES-5.5: Cercetări retrospective tematice referitoare la mica exploatație agricolă în perioada interbelică

Obiectivul general al proiectului este cercetarea etapizată a dinamicii economico-sociale din spațiul rural autohton. Obiectivele specifice se referă la: analiza critică a proceselor și fenomenelor istorice care au influențat stadiul de dezvoltare și evoluția spațiului rural românesc, analiza modului în care datele, informațiile și eforturile de cercetare individuale sau colective, publicate sau consemnate sub formă inedită, pot fi reconsiderate sau valorificate în prezent, identificarea, la scară istorică, a unor variabile care pot constitui cauza unui fenomen sau proces, în condițiile în care acestea au o dublă semnificație – obiectivă – relația dintre ființa umană și natură, dar și subiectivă – relațiile dintre indivizi în cadrul acțiunilor de natură economică. Ipotezele / premizele cercetării sunt: 1) necesitatea reconsiderării contemporane a spațiului rural impune noi abordări teoretice, metodologice și practice; indiferent că este vorba despre planul socio-economic, cultural, etnografic, antropologic, psihologic, politic sau doctrinar, istoria poate oferi puncte de vedere și soluții la problemele actuale; 2) promovarea și revitalizarea (concertată sau punctuală) a tradiţiilor și obiceiurilor consemnate istoric și practicate în prezent, contribuie la valorificarea potențialului de dezvoltare economică și socială a satului românesc; 3) cercetarea relativ insuficientă a diferitelor fonduri documentaristice, edite și inedite, tezaurizate în diferitele instituții, accesibile publicului interesat, precum și a vastei literaturi de specialitate de epocă (antebelică, interbelică și postbelică) dedicate tematicilor aferente dinamicii spațiului rural; 4) necesitatea unor clarificări și completări referitoare la realitățile consemnate în cadrul istoriografiei autohtone și străine, cu accent pe operele din cadrul bibliografiei istorice a României (secolele al XIX-lea și al XX-lea), cu privire specială la tematica mediului rural.

Coordonator:

CS III dr. Sebastian Doboș

Desfășurare:

2021-2025

Proiect ICES-6.1: Justiția negociată: de la teorie la practică

Proiectul urmărește descrierea detaliată a elementelor specifice ale acordului de recunoaștere a vinovăției și contribuția la mai buna înțelegere a deficiențelor constatate cu ocazia transpunerii în practică a justiției negociate, atât în sistemul de drept românesc, cât și în alte sisteme continental europene și în common law. Se va urmări analiza opiniilor pro și contra din doctrina judiciară, cu privire la aspectele controversate care se întâlnesc atât în practica judiciară, cât și în justificarea teoretică a justiției negociate. Vor fi explorate, de asemenea, modalitățile prin care instituția justiției negociate poate fi mai bine adaptată la realitățile peisajului judiciar românesc. O secțiune specială va fi dedicată analizei particularităților justiției negociate în dreptul internațional și detalierii unor argumente pentru o mai adecvată delimitare în recurgerea la această instituție.

Coordonator:

CS III dr. Alexandru Sava

Desfășurare:

2021-2024

Proiect ICES-6.2: Perspectivă juridică asupra crizei valorilor democratice

Valori precum statul de drept, egalitatea, solidaritatea, accesul liber la justiție sunt instituții consacrate de-a lungul timpului, începând cu Iluminismul. Treptat, au devenit principii aplicabile drepturilor și libertăților fundamentale și s-au impus ca o condiție a convieţuirii sociale și a raporturilor dintre stat și cetățean. Valorile fundamentale sunt deduse și interpretate în moduri foarte diverse, de multe ori ajungându-se la sensuri contrare spiritului universalist care ar trebui să le caracterizeze. Luate ca simple prescripții  sau ca norme juridice care includ sancțiuni, plaja este foarte largă. Valorile, pe cale de interpretare, au dat naștere unor drepturi și libertăți care au născut noi dispute și au creat tabere antagoniste. De exemplu, dreptul la viață pune în discuție eutanasierea sau avortul. Aprecierea valorilor fundamentale și a relaţiilor stabilite între acestea duce și la o percepție societară diferită care, în contextul libertății de exprimare și al diversificării mijloacelor de propagare a informațiilor diluează mult autoritatea publică. Valorile fundamentale sunt, în același timp, izvorul unor drepturi, pe de o parte, și un sistem care asigură echilibrul în societate, pe de altă parte. Perturbarea echilibrului reprezintă o criză care trebuie soluționată. De aceea, reevaluarea la un anumit interval de timp a valorilor tradiționale, inclusiv de către cercetători, se impune.

Coordonator:

CS III dr. Mihai Lupu

Desfășurare:

2022-2024

Proiect ICES-6.3: Dreptatea și dreptul internațional/transnațional

Obiectivul general al proiectului este studierea relației dintre teoriile dreptății internaționale/globale și dreptul internațional/transnațional, pornind de la ipoteza că unele propuneri sau conceptualizări specifice teoriilor dreptății internaționale/globale pot fi – și ar trebui – operaționalizate în dreptul internațional/transnațional. Obiectivele specifice presupun: analiza teoriilor contemporane ale dreptății internaționale/globale; identificarea influenței dreptului internațional existent în formularea teoriilor contemporane ale dreptății internaționale/globale; investigarea posibilității operaționalizării unor concepte și propuneri specifice teoriilor dreptății internaționale/globale în spațiul dreptului internațional/transnațional; explorarea dezvoltărilor actuale ale justiției internaționale/transnaționale; identificarea relației dintre gândirea cosmopolitistă și dezvoltarea justiției internaționale/transnaționale. 

Coordonator:

C.S. dr. Lavinia Andreea Codrea

Desfășurare:

2020-2023

Proiectul ICES-4.1: Managementul serviciilor publice

Obiectivul general constă în cercetarea problematicii managementului în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă. Obiectivele specifice includ: analiza, sinteza şi generarea de elaborate teoretice fundamentate ştiinţific şi experimental; modelarea matematică şi aplicarea metodelor specifice sistemelor complexe în descrierea dinamicii generate de strategiile şi politicile operatorilor ori instituţiilor guvernamentale; dezvoltarea de concepte, metodologii şi tehnici de lucru specifice în vederea optimizării raporturilor dintre diversele coordonate funcţionale (producţie, investiţii, piaţa şi comportamentul ei, interacţiunea cu spaţiul economic naţional, organizarea şi dezvoltarea operatorilor, etc.). Principalele teme abordate se referă la managementul general al serviciilor, norme şi reglementări interne şi internaţionale, definirea şi explicitarea strategilor de sistem, impactul administraţiei asupra calităţii managementului, evaluarea presiunii cheltuielilor investiţionale asupra componentelor structurale ale pieţei, teoria complexităţii şi a sistemelor mari aplicate în modelarea şi simularea sistemelor de servicii etc.

Coordonator:

CS III dr. Ciprian Ionel Alecu

Desfășurare:

2019 - 2023

Proiectul ICES-4.2: Turismul, motor economic, parte integrantă a strategiilor de dezvoltare la nivel mondial, regional și național

Obiectivul general al proiectului este studiul rolului şi importanţei turismului, sub diferitele sale forme, în context naţional şi internaţional. Obiectivele specifice țin de analiza următoarelor aspecte: necesitatea şi capacitatea de adaptare a turismului românesc la tendinţele turismului inter-naţional (având în vedere că turismul poate avea un impact pozitiv major asupra creșterii economice, a dezvoltării regionale și a ocupării forței de muncă); turism rural versus agroturism; efectele globalizării asupra turismului. Proiectul abordează următoarele subiecte: impactul turismului asupra creşterii economice şi capacitatea sa de a determina convergenţa economică a Uniunii Europene; relația dintre turism rural și agroturism, pornind de la tipologiile agroturismului; valențele culturale ale agroturismului; rolul turismului cultural în dezvoltarea sustenabilă; riscul de comodificare a culturii prin turism; relația dintre turism cultural și turism transformațional; experiența spațiului rural românesc ca experiență de tip transformativ pentru turiștii străini.

Coordonator:

CS Georgia-Daniela Tacu Hârșan

Desfășurare:

2019-2023

Proiectul ICES-4.3: Provocări conceptuale în dezvoltarea regională

Obiectivul general al proiectului este reprezentat de studiul rolului şi importanţei dezvoltării economico-sociale a euroregiunilor şi a zonelor transfrontaliere, urmărindu-se cu precădere aspectele specifice ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi ale zonei transfrontaliere România – Republica Moldova. Obiectivele specifice includ: investigarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor publice în zonele transfrontaliere (şi riscurile asociate acestora); analiza rolului parteneriatelor transfrontaliere în progresul socio-economic sustenabil; explorarea strategiilor de specializare inteligentă în dezvoltarea regională.

Coordonator:

CS III dr. Marilena Doncean

Desfășurare:

2019 - 2023

Proiectul ICES-4.4: Sisteme fuzzy adaptate pentru modelarea în context economico-social variabil

Proiectul urmărește tratarea unor probleme conceptuale şi metodologice precum: delimitarea cadrului conceptual privind contextul economico-social variabil; decizii în condiții de incertitudine şi modelarea incertitudinii prin metode clasice; numere fuzzy, operaţii, indicatori; dezvoltarea cadrului conceptual și metodologic privind procesele decizionale folosind numerele fuzzy prin indicatori asociați; evaluări calitative și cantitative și modelare prin numere fuzzy; dezvoltarea unor modelele de programare liniară folosind numere și a unor softuri specifice; tendinţe de dezvoltare a metodelor și tehnicilor de fundamentare a deciziilor în context economico-social variabil. Obiectivul general este dezvoltarea modelelor de fundamentare a deciziilor în context economic și sociale variabil prin numere fuzzy. Obiectivele specifice includ: analiza modelelor clasice; dezvoltarea cadrului conceptual folosind numere fuzzy, dezvoltarea operațiilor specifice folosind indicatori specifici și analiza proprietăţilor; dezvoltarea evaluărilor calitative și cantitative folosind numere fuzzy; dezvoltarea modelelor de programare liniara prin numere fuzzy; dezvoltarea de aplicații specifice proceselor decizionale specifice mediului informaţional.

Coordonator:

CS III dr. Ovidiu Gherasim

Desfășurare:

2019 - 2023

Proiectul ICES-4.5: Capitalul uman, creştere şi dezvoltare economico-socială

În cadrul proiectului sunt abordate două teme majore privind capitalul uman: creșterea și dezvoltarea economico-socială. Prima temă abordează aspecte economice și sociale la nivel macro, iar cea de-a doua temă analizează fenomene economice și sociale la nivel micro. În cadrul primei teme sunt tratate următoarele subiecte: sisteme economice europene; creştere şi dezvoltare economico-socială în contextul provocărilor actuale; creștere și dezvoltare sustenabilă; tendințe ale proceselor de creștere și dezvoltare sub impactul principalilor factori de influență. În cadrul celei de-a doua teme, abordările la nivel micro se circumscriu, în principal, tematicii migrație şi educație (abordări teoretice și microeconometrice). În ceea ce privește aspectele macroeconomice ale capitalul uman, creșterii și dezvoltării economico-sociale, obiectivele specifice ale cercetării sunt: analiza sistemelor economice europene pe grupe de țări; studiul posibilităților de reducere a decalajelor economice; identificarea și analiza factorilor/activităților/proceselor ce determină creșterea și dezvoltarea; analiza creșterii și dezvoltării sustenabile. Obiectivele specifice ale cercetării aspectelor microeconomice ale capitalul uman, creșterii și dezvoltării economico-sociale sunt: analiza intenției de emigrare a studenților de a medicină în funcție de factorii socio-economici; analiza dinamicii mobilității cadrelor medicale în perioada 2000-2016; analiza impactului reformei educaționale (extinderea duratei educației generale în detrimentul învățământului profesional) asupra stării de sănătate la vârsta adultă. 

Coordonator:

CS I dr. Simona Alina Botezat, CS II dr. Alina Petronela Marin-Haller

Desfășurare:

2019-2023

Proiectul ICES-5.1: Asociere, cooperare, dezvoltare economico-socială și calitatea vieții în zonele rurale

Obiectivul general al proiectului îl constituie realizarea unei diagnoze detaliate a zonelor rurale din România din perspectiva potențialului de dezvoltare al activităților de asociere și cooperare cu impact asupra creșterii calității vieții. Obiectivele specifice vizează: evaluarea stadiului de dezvoltare a formelor asociative din Regiunea Nord-Est; analiza cooperației agricole din România; identificarea și promovarea unor cazuri de bună practică din diferite zone rurale privind forme de asociere și cooperare cu impact asupra diminuării inegalităților economico-sociale. În cadrul proiectului vor fi abordate teme precum: asocierea și cooperarea în agricultură în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României; evoluții recente ale cooperației agricole românești; acțiunile colective și rolul lor în ameliorarea inegalităților socio-economice; incluziunea socială și calea cooperatistă; dezvoltarea rurală integrată și creșterea calității vieții. Cercetarea pleacă de la premisa că dezvoltarea sistemului asociativ și cooperatist, văzută ca o soluție pentru creșterea puterii de negociere a producătorilor agricoli și poziționarea lor mai bună în lanțul valoric, poate constitui una dintre direcțiile de creștere ale veniturilor și de îmbunătățire a calității vieții (mai ales în contextul în care, în ultimii ani, eforturile menite a stimula apariția și dezvoltarea cooperativelor au fost intensificate de către stat și diferiți donori internaționali, existând semne că fenomenul a început să ia amploare).

Coordonator:

CS II dr. Krisztina Melinda Dobay

Desfășurare:

2021-2025