Colectivul de Filosofie și Teorie Politică

Coordonare

Bogdan Olaru

Echipă de cercetare

Cercetarea filosofică a fost tot timpul – este și astăzi – receptivă la problemele societății în care trăim. Pe această premisă se bazează și activitatea de cercetare a membrilor Colectivului de Filosofie și Logică. Cercetătorii acestui colectiv acordă atenție specială concepțiilor și curentelor filosofice influente în filosofia actuală (cum sunt kantianismul, utilitarismul, constructivismul filosofic, rawlsianismul, liberalismul democratic, egalitarianismul, capabilismul, feminismul, multiculturalismul, realismul etc.) și își propun să contribuie la delimitarea soluțiilor la probleme filosofice și, în general, la progresul cunoașterii, atât teoretice, cât și practice. Interogațiile filosofice care fac obiectul cercetării acoperă o arie largă de teme, precum: situația existențială a omului contemporan, norme morale private și publice, cutume sociale, obligații generale versus obligații față de cei apropiați, valori politice, acțiune individuală și colectivă, cunoaștere, justificare, raționalitate. Unul dintre interesele principale care asigură coeziune contribuțiilor individuale ale cercetătorilor Colectivului de Filosofie și Logică este expunerea și justificarea condițiilor pentru realizarea unei societăți drepte, care asigură cea mai dezirabilă marjă de oportunități, în contextul provocărilor sociale și economice contemporane.

Studiile derulate în cadrul acestui colectiv se încadrează în trei domenii mari de cercetare: 1) filosofia moral-politică – cercetări asupra unor teme precum: constituirea subiectului ca persoană morală, geneza și justificarea obligațiilor morale, teorii ale dreptății, societatea democratică, curente și partide politice; 2) filosofie continentală, cu analize asupra conceptelor specifice curentului filosofic existențialist; 3) filosofia științei și epistemologie, cu accent asupra problemei adevărului, a imaginarului științific, a unității științei, a inter- și transdisciplinarității.

Contribuțiile membrilor colectivului sunt elemente în realizarea Programului de cercetare Valori individuale și sociale fundamentale. Obiectivul programului îl reprezintă investigarea conținutului, temeiurilor și limitelor valorilor individuale și sociale fundamentale (precum dreptatea, adevărul, libertatea, democrația, comunitatea, solidaritatea, stabilitatea, utilitatea sau statul de drept) și a circumstanțelor, nivelului și perspectivelor implementării lor în societatea românească.

Programul ICES-1: Valori individuale și sociale fundamentale (Colectivul de Filosofie și Logică)

Obiectivul programului: Investigarea conținutului, temeiurilor și limitelor valorilor individuale și sociale fundamentale (precum adevărul, cunoașterea, înțelegerea, dreptatea, libertatea, democrația, comunitatea, solidaritatea, stabilitatea, utilitatea sau statul de drept) și a circumstanțelor, nivelului și perspectivelor implementării lor în societatea românească.

Premise: Investigarea valorilor individuale și sociale fundamentale este o sarcină prioritară a științelor umaniste (și, totodată, a științelor sociale, politice, juridice sau economice). Înțelegerea corectă și completă a acestor valori este atât un obiectiv dezirabil în sine, cât și un mijloc indispensabil pentru realizarea altor obiective de relevanță cardinală, precum comportamentul moral, viața lăudabilă, împlinită și înfloritoare, conviețuirea socială adecvată etc. Niciunul dintre proiectele fundamentale ale lumii contemporane, precum realizarea unor „societăți bune”, creșterea economică sustenabilă, dezvoltarea durabilă, crearea unor „societăți bazate pe cunoaștere” sau/și a unor „societăți informaționale”, consolidarea Uniunii Europene sau extinderea și intensificarea globalizării, nu poate fi dus la bun sfârșit fără interpretarea și implementarea corespunzătoare a unor valori precum dreptatea, echitatea, libertatea, democrația, comunitatea, solidaritatea, stabilitatea, toleranța, utilitatea, statul de drept, binele moral, adevărul, cunoașterea etc.

Proiecte de cercetare

Proiect ICES-1.1: Moralitatea relaţiilor speciale. Constituirea subiectului ca persoană morală

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei teorii despre obligațiile speciale ca temei al constituirii personalității morale. Obiective specifice: 1) analiza relațiilor speciale din perspectiva compatibilității cu și a integrării în sistemul de obligații generale; 2) etalarea rolului fundamental al relațiilor speciale pentru constituirea identității morale personale și de grup; 3) explicarea și interpretarea dilemelor morale cotidiene din perspectiva conflictului de temeiuri și loialități generate de relațiile speciale. Temele abordate în cadrul proiectului includ: 1) imparțialitatea: condiție universală a moralității; temeiuri obiective și subiective ale acțiunii; 2) cazuri, tipuri, situații de suspendare a condiției imparțialității; 3) atitudinea părtinitoare ca fenomen etic; 4) critica teoriilor morale imparțiale prin prisma presupusei deficiențe de a explica constrângerile morale specifice relațiilor speciale (sau a relațiilor apropiate); 5) moralitatea relațiilor generate de circumstanțe speciale (prietenie, familie, intimitate, admirație, dependență, subordonare, ostilitate, concurență etc.); 6) factorii constitutivi și disolutivi ai relațiilor speciale; comunicare, apropiere, comuniune – respingere, distanțare, separare; 7) obligațiile speciale în relații distante (obligații față de străini, față de generațiile viitoare, față de alte forme de viață etc.).

Coordonator:

C.S. I dr. Mircea Bogdan Olaru

Desfășurare:

2021-2024

Proiect ICES-1.2: Perspective asupra democraţiei. Creştere, descreştere şi rezilienţă

Proiectul de cercetare are în vedere diferite teme de maximă importanță legate de destinul democrației liberale la început de mileniu trei, atât în România, cât și la nivel global. Temele asupra cărora se va apleca această cercetare vor fi legate de declinul accentuat al atracției valorilor liberale ale democrației, de ascensiunea populismului (în multiplele sale variante, în primul rând cel autocratic, dar și cel pluralist), de provocările unice ale democrației în contextul unei pandemii care a impus, pentru prima dată în vreme de pace, restrângeri de drepturi în cele mai dezvoltate democrații ale lumii, sau de necesitatea unui discurs mai incisiv la nivelul promovării democrației liberale. Cercetarea se bazează pe mai multe premise, pornind de la ideea că, în ultima vreme, declinul reperelor democratice are loc în chiar cele mai dezvoltate democrații ale lumii, autocratizarea recentă nerealizându-se ca în trecut, prin lovituri de stat militare sau prin ocupație externă, ci prin cucerirea puterii politice (prin mijloace democratice) de către grupări ce văd democrația și mecanismele ei ca un simplu scop de accedere la putere, și nu ca un scop în sine. În aceste condiții, în ultima vreme, atât discursul politic democratic, cât și discursul din cadrul științelor politice au devenit pesimiste, unele care doar enumeră și explică modurile prin care democrația este învinsă. Pe cale de consecință, obiectivul general al proiectului este analiza metodelor de adaptare într-o manieră pozitivă a regimului democratic la noile provocări din secolul 21 și transformarea discursului democratic din cel reactiv al ultimilor decenii, la unul proactiv. Pentru a atinge acest obiectiv, se vor avea în vedere, ca obiective de cercetare, identificarea și analiza noilor provocări din ultimii ani la adresa democrației, analiza cauzelor declinului democratic din ultimii 15 ani și identificarea și dezvoltarea metodelor prin care discursul democrației liberale contemporane se reimpune ca discurs dominant în spațiul politic contemporan.

Coordonator:

CS III dr. Vasile Pleșca

Desfășurare:

2021-2023

Proiect ICES-1.3: Modernitate și post-modernitate. Concepte fundamentale, distincții și paradigme

Proiectul abordează, dintr-o viziune deopotrivă analitică și critică, perspective moderne și postmoderne asupra unor concepte centrale precum autenticitatea, identitatea, subiectivitatea, alteritatea. Totodată, proiectul propune o serie de analize și studii de caz asupra unor fenomene contemporane problematice (revolte și mișcări sociale, proteste, globalizare, consumerism, integrare/excluziune socială, influența rețelelor de socializare, fake news). Obiectivul general este identificarea și analiza conceptelor și temelor de importanță în vederea înțelegerii specificului modernității și al postmodernității, precum și al legăturilor și diferențelor dintre acestea. Obiective specifice: – Analiza și clarificarea înțelesurilor moderne și postmoderne ale autenticității și corelarea acestora cu ceea ce înseamnă identitatea, concepte centrale pentru cercetarea de față. – Analiza felului în care se produce trecerea de la modernitate la postmodernitate prin intermediul conceptelor și temelor anunțate: autenticitate, identitate, subiectivitate, individ, progres, repetare, rolul rațiunii (în structura relațiilor de putere în societatea contemporană), globalizare, consumerism. – Realizarea unor studii de caz asupra unor fenomene contemporane (diferite mișcări sociale, globalizare, consumerism, pandemie) având ca bază teoretică diferitele accepțiuni moderne și postmoderne ale conceptelor și temelor amintite mai sus. Premisele de la care pleacă proiectul de față sunt următoarele: modernitatea reprezintă epoca Individului, a conștiinței de sine și a definirii sale printr-o identitate anume, caracterizată prin raportarea la un anumit sistem (social, politic) precum și prin nevoia de sens existențial, de întemeiere metafizică; de cealaltă parte, postmodernitatea propune o viziune critică asupra acestor perspective stabilizatoare, o decanonizare a valorilor, o relativizare a cunoașterii și o încălcare a normelor. Identitatea, sensul devin concepte iluzorii, definite fără necesitatea raportării la un sistem. Conștiința de sine devine apanajul libertății absolute. Plecând de la aceste premise, considerăm că: 1. modernitatea și postmodernitatea pot fi corelate și comparate prin anumite concepte precum: individ, sine, autenticitate, identitate, diferență, repetiție, progres; 2. postmodernismul este în același timp o reacție, dar și o continuare prin expresii diferite a modernității; 3. trecerea de la modernitate la postmodernitate se poate înțelege în mod adecvat prin explicitarea și urmărirea anumitor concepte și fenomene precum: consumerismul, industrializarea, alienarea, autocentrarea.

Coordonator:

CS III dr. Ionuț-Alexandru Bârliba

Desfășurare:

2020-2023

Proiect ICES-1.4: Fundamente ale epistemologiei contemporane

Dezbaterea în domeniul epistemologiei corelată cu dezvoltarea exponențială a științei susțin continua adaptare la necesitățile explicative. Rolul metaștiințific al epistemologiei îi permite să aducă un aport teoretic și metodologic, nu doar la nivelul cunoașterii comune, dar și la cel al cunoașterii științifice în detaliu. De aici și granița flexibilă între epistemologie și filosofia științei, temele celor două fiind, în mule cazuri, asemănătoare cu abordări diferite și susținere reciprocă. De aceea, dezvoltarea exponențială a științei din ultimii ani a impus și la nivelul epistemologiei o dinamică proprie de adaptare la noile realități, provocând mereu noi teme majore de dezbatere.

Cercetarea noastră urmărește identificarea fundamentelor teoretice ale epistemologiei puse în relație cu istoria și metodologia științei. Va fi urmărită și modalitatea în care epistemologia răspunde dinamicii științifice, dar și presiunilor exterioare de natură practică. Vor fi dezvoltate următoarele probleme clasice ale epistemologiei: cunoașterea realității, adevărul, relația limbaj cunoaștere, completate de probleme care provin din filosofia științei precum structurarea și clasificarea științei ca modalitate sistematică de cunoaștere. Aceste domenii se susțin reciproc creând un continuum al „științei cunoașterii”. Finalitatea întregului demers trebuie să se regăsească în punctarea poziției epistemologiei între științele actuale, cu sublinierea rolului său proiectiv și paideic.

Coordonator:

CS I dr. Dan Gabriel Sîmbotin

Desfășurare:

2019-2022

Publicații periodice

În cadrul colectivului sunt editate, în încercarea de a răspunde dezideratelor dezvoltării cercetării filosofice și al accesului la cunoaștere, două reviste internaționale disponibile în mod gratuit: Logos & Episteme – An International Journal of Epistemology și Symposion. Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences. Ambele reviste sunt indexate în EBSCO, ERIH PLUS, PHILOSOPHY DOCUMENTATION CENTER sau SCOPUS.

Revista Logos & Episteme publică cercetări centrate pe problema cunoașterii umane, în toate formele, dimensiunile și practicile sale. Articolele, recenziile și discuțiile publicate în Logos & Episteme prezintă cercetări din sfera teoriei generale a cunoașterii, a filosofiei, metodologiei și eticii științei, filosofiei logicii, metafilosofiei și epistemologiei. Alte contribuții pot fi subsumate disciplinelor: istoria științei, sociologia cunoașterii, psihologia cognitivă și științei cunoașterii. Revista Symposion publică articole din domeniul filosofiei sociale și al disciplinelor conexe, precum teoria politică normativă, etica, epistemologia socială, filosofia culturii, filosofia tehnologiei, filosofia economiei, filosofia educației și filosofia dreptului.

Cele două reviste sunt clasificate CNCS, în urma evaluării publicațiilor științifice din anul 2020, în categoria A (Logos & Episteme), respectiv B (Symposion), domeniul Filosofie.

Publicații Reprezentative

Cărți

Vasile Pleșca, Democrația și crizele ei, Editura Școala Ardeleană, Cluj Napoca, 2021, 148 p. ISBN 978-606-797-787-5.
Eugen Huzum, Cătălina-Daniela Răducu (ed.), In memoriam Teodor Dima, Editura Academiei Române, București, 2020, 232 p., ISBN 978-973-27-3259-5.
Ionuț Bârliba, Drumul către sine. Kierkegaard și devenirea în limitele stadiilor existenței, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iaşi, 2017, ISBN 978-606-714-365-2.
Eugen Huzum, Ideal-nonideal. Filosofia unei distincţii în teoria dreptăţii, Institutul European, Iași, 2016, 258 p. ISBN 978-606-24-0171-9 (Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române).
Eugen Huzum, În afara eticii? Filosofia politică şi principiile morale, Institutul European, Iași, 2016, 203 p. ISBN 978-606-24-0170-2.
Cătălina Daniela Răducu, Construcția socială a genului, Pro Universitaria, București, 2016, 208 p. ISBN 978-606-26-0673-2.
Cătălina Daniela Răducu, Existență și cunoaștere. Bertrand Russell între idealism și realism, Editura Lumen, Iași, 2016, 264 p. ISBN 978-973-166-440-8.
Dan Gabriel Sîmbotin, Imaginarul: Construcţia şi deconstrucţia lumii, Institutul European, Iași, 201 p. ISBN 978-606-24-0147-4.
Ruxandra Ivan, Vasile Pleșca (coord.), A guverna/a fi guvernat. Ipostaze ale raportului dintre stat și cetățean, PRO Universitaria, București, 2015, 296 p. ISBN 978-606-26-0343-4.
Bogdan Olaru, Andrei Holman (coord), Contribuţii la psihologia morală: evaluări ale rezultatelor şi noi cercetări empirice, Pro Universitaria, București, 2015, pp. 11-24.
Cătălina Daniela Răducu, Bogdan Ștefanachi (coord.), Securitatea umană. Provocări contemporane, Pro Universitaria, București, 2015, 294 p. ISBN 978-606-26-0340-3.
Dan Gabriel Sîmbotin, Anul 1600: Cenzura imaginarului ştiinţific la începutul modernităţii, Institutul European, Iași, 2015, 273 p. ISBN 978-606-24-0141-2 (Premiul „Mircea Florian“ al Academiei Române).
Eugen Huzum (coord.), Teorii și ideologii politice, Institutul European, Iași, 2013, 230 p. ISBN 978-973-611-948-4.
Edmund Husserl, Cercetări logice. vol. II, Partea II. Cercetarea a 6-a: Elemente ale unei clarificări fenomenologice a cunoașterii, trad.: Bogdan Olaru, Humanitas, București, 2013, 348 p.
Susan Haack, Evidență și cercetare. O reconstrucție pragmatistă a epistemologiei, trad.: Cătălina Daniela Răducu, Editura Lumen, Iași, 2012, 424 p.
Eugen Huzum (coord.), Concepte și teorii social-politice, Institutul European, Iași, 2011, 300 p. ISBN 978-973-611-805-0.
Vasile Pleșca, Liberalismul și democrația în dezbateri contemporane, Institutul European, Iași, 2011, 300 p. ISBN 978-973-611-789-3.
Dan Gabriel Sîmbotin (coord.), Unitatea ştiinţei între noutate şi tradiţie, Editura Academiei Române, București, 2011, 259 p. ISBN 978-973-27-2023-3.
Edmund Husserl, Cercetări logice. vol. II, Partea I. Introducere și Cercetarea I, trad.: Bogdan Olaru, Humanitas, București, 2009, pp. 7-151.
Bogdan Olaru (coord.), Autonomy, Responsibility, and Health Care: Critical Reflections, Zeta Books, București, 2008, X+230 p. ISBN 978-973-1997-16-2.
Bogdan Olaru (coord.), Controverse etice în epoca biotehnologiilor. Autonomie individuală şi responsabilitate socială, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iaşi, 2008, 274 p. ISBN 978-973-703-304-8.
Edmund Husserl, Cercetări logice. vol. I, Prolegomene la logica pură, trad.: Bogdan Olaru, Humanitas, București, 2007, 371 p.
Bogdan Olaru, Ideea de ştiinţă riguroasă. Proiectul husserlian de întemeiere fenomeno-logică a ştiinţelor, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iaşi, 2004. ISBN: 973-703-034-6 (Premiul „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române).
Dan Gabriel Sîmbotin, De imitatione Dei. Meditaţiile carteziene: Restructurarea universului din perspectiva omului. Eseu hermeneutic, Paideia, București, 2003, 174 p. ISBN: 973-596-196-2.

Studii și articole

Mircea-Bogdan Olaru, „Conceptul de prietenie civică în filosofia lui John Rawls”, Revista de Filosofie, LXVIII, 4, 2021, pp. 395-407, link: http://www.institutuldefilosofie.ro/page.php?123.
Bogdan Olaru, „Egalitatea morală și obiecția variației”, Analele Universitatii din Craiova. Seria Filosofie, vol. 47, nr. 1, 2021, pp. 125-146. https://cis01.central.ucv.ro/analele_universitatii/filosofie/2021/Anale47_1.pdf.
Vasile Pleșca, „Romanian Liberal Democracy in the Times of the Pandemic”, Political Studies Forum, Universitatea de Vest Timișoara, nr. 2, 2021, pp 87-94. https://pfc.uvt.ro/wp-content/uploads/2014/07/Articol-Plesca.pdf.
Dan Gabriel Simbotin, „The E-truth. Changes in the Perception of Truth under the Impact of Cyberspace”, BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience, vol. 12, nr. 2, 2021, pp. 247-253. https://brain.edusoft.ro/index.php/brain/article/view/1151/1319.
Ionuț Bârliba, „Libertate, conformism și societate de consum”, în Cristian Moisuc, Viorel Țuțui (coord.), Ordine și Libertate. De la Metafizică la Politică, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2020, pp. 31-55. ISBN 978-606-714-573-1.
Dan Gabriel Sîmbotin, „Self-imagined Inertia and the Construction of Consciousness Cleavages”, BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience, vol. 11, nr. 1, supl. 1, 2020, pp. 57-69. https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain/article/view/1004.
Dan Gabriel Sîmbotin, „Migrația: delimitare conceptuală și imagini arhetipale”, Philologica Jassyensia, vol. XVI, nr. 2 (32), 2020, pp. 305-315. https://www.philologica-jassyensia.ro/upload/XVI_2_SIMBOTIN.pdf.
Ionuț Bârliba, „Moral Vision, Outrage and the Contextual Understanding of Values”, Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy, vol. XI, nr. 2, 2019, pp. 756-781. http://www.metajournal.org//articles_pdf/756-781-barliba-meta-2019-no2-rev1.pdf.
Dan Gabriel Sîmbotin, „Self-awareness and EU Citizenship. The Complexity of Developing and Assimilating a Concept”, International Journal of Philosophy and Social Values, vol. 2, nr. 1, 2019, pp. 31-41. https://revistas.ucp.pt/index.php/philosophyandsocialvalues/article/view/3181.
Dan Gabriel Sîmbotin, „Migration and Personal Identity. A General Perspective Regarding the Impact of Emigration on European Security”, în Vihren Bouzov (coord.), International Security and Developement Policies in Bulgaria and on the Balkans, Editura IVIS, Veliko Târnovo, 2019, pp. 58-66.
Bogdan Olaru, „Bypassing Morality through Conventional and Unconventional Forms of Moral Enhancement”, în Emilian Mihailov, Tenzin Wangmo, Victoria Federiuc, Bernice Elger (coord.), Autonomy and Wellbeing in Bioethics: European Perspectives, De Gruyter Open, Berlin, 2018, pp. 11-22. ISBN 978-3-11-057120-2 DOI: https://doi.org/10.2478/9783110571219-003.
Vasile Pleșca, „Iliberalism și antiliberalism în regimul politic contemporan din România”, în Emanuel Copilaș (coord.), Resurgența ideologiilor nedemocratice în România contemporană: volum dedicat profesorului Michael Shafir la împlinirea vârstei de 75 de ani, Editura Tritonic, București, 2018. ISBN 978-973-125-740-2.
Ionuț Bârliba, „Religious authenticity in Kierkegaard’s and Nae Ionescu’s philosophy”, Revista Portuguesa de Filosofia, Issue 2, July 2017. https://www.publicacoesfacfil.pt/product.php?id_product=1016.
Cătălina Daniela Răducu, „Objectification and Sexual Violence: Radical Feminism Revisited”, Ideo: Revista română de studii filosofice și sociale, vol. 2, nr. 1, pp. 35-50. https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=646962.
Ionuț Bârliba, „Kierkegaard printre pseudonime”, Analele Universității din Craiova. Seria: Filosofie, vol. 38, nr. 2, 2016, pp. 60-70. http://cis01.ucv.ro/analele_universitatii/filosofie/2016/Contents38_2.pdf.
Bogdan Olaru, „Este posibil un constructivism eliberat de considerații factuale? Controversa dintre John Rawls și G.A. Cohen cu privire la statutul principiilor dreptății”, Revista de Filosofie, vol. LXIII, nr. 5, 2016, pp. 113-128, https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=752027.
Ionuț Bârliba, „Søren Kierkegaard’s Repetition. Existence in Motion”, Symposion: Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences, Issue 1, July, 2014, pp. 23-49. http://symposion.acadiasi.ro/wp-content/uploads/2014/08/2014.1.1.barliba2.pdf.
Eugen Huzum, „Despre baza principiului egalității umane fundamentale”, Transilvania, vol. 42, nr. 3, 2013, pp. 1-7.
Eugen Huzum, „Dumnezeu, Constituțía și imperativul neutralitățíi. O analiză critică a ideii de revizuire a Constituției în sens creștin”, în Sorin Bocancea (coord.), Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală, Institutul European, Iași, 2013.
Bogdan Olaru, „Inequalities in access to health care. A comparison between Romania and the European Union”, Revista Română de Bioetică, vol. 11, no. 1, 201, pp. 111-122.
Eugen Huzum, „Ce este egalitarianismul”, Transilvania, vol. 41, nr. 2, 2012, pp. 79-85.
Eugen Huzum, „Problema fezabilității în teoria dreptății sociale”, Sfera Politicii, vol. 171, nr. 5, 2012, pp. 124-135.
Eugen Huzum, „Justice and (the Limits of) Other Social Values: A Defense of the Primacy of Justice”, in Irina Frasin, Codrin Dinu Vasiliu (ed.), Limits of Knowledge Society, Institutul European, Iași, 2012, pp. 141-152.
Vasile Pleșca, „Filosofii și democrația. Discursul uitat al libertății”, Transilvania, vol. 41, nr. 4, 2012, pp. 37-41.
Eugen Huzum, „Can Luck Egalitarianism be Really Saved by Value Pluralism?”, Studia Universitatis Babes-Bolyai-Philosophia, vol. 56, nr. 2, 2011, pp. 41-52.
Eugen Huzum, „Some obstacles to applying the principle of individual responsibility for illness in the rationing of medical services”, Revista Română de Bioetică, vol. 8, nr. 2, 2010, pp. 104-113.
Eugen Huzum, „Este solidaritatea prioritară dreptăţii? Câteva limite ale unei critici comunitariene la adresaliberalismului”, Sfera Politicii, vol. XVIII, nr. 8, 2010, pp. 78-84.
Bogdan Olaru, „Common Morality, Moral Dilemmas, and Hermeneutical Ability”, Revista Română de Bioetică, vol. 8, nr. 2, 2010, pp. 124-133.
Vasile Pleșca, „‘Kantieni’ versus ‘hegelieni’” în disputele intelectuale ale liberalismului şi ale democraţiei liberale”, Sfera Politicii, vol. XVIII, nr. 8, 2010, pp 49-54.
Bogdan Olaru, „Die Stammzelldebatte in Rumänien”, în Jan C. Joerden, Thorsten Moos, Christa Wewetzer (coord.), Stammzellforschung in Europa. Religiöse, ethische und rechtliche Probleme, Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2009 (Studien zur Ethik in Ostmitteleuropa, vol. 13), pp. 171-181.

Activități periodice

Membrii colectivului organizează anual colocvii în cadrul Zilelor Academice Ieșene (de regulă, în luna octombrie), participă la colocvii sau conferințe organizate de instituțiile de cercetare și de învățământ superior din țară sau străinătate. Cercetătorii prezintă rezultatele parțiale și finale ale activității lor în cadrul unor colocvii interne și contribuie la activitatea unor asociații și organizații științifice (precum „Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii”).

Cele două colocvii organizate de colectiv în cadrul Zilelor Academice Ieșene sunt: Interogații și reflecții filosofice și Explorări și interpretări ale politicului. Primul colocviu este deschis contribuțiilor din toate domeniile, ramurile și școlile filosofiei, precum și comunicărilor din celelalte discipline umaniste care propun spre dialog și dezbatere idei, întrebări, teorii sau argumente cu relevanță filosofică. În măsura în care se intersectează cu filosofia, abordările interdisciplinare sunt de asemenea binevenite. Printre subiectele abordate de-a lungul anilor se numără teme binecunoscute ale filosofiei, precum adevărul, cunoașterea, logica, moralitatea, existența, frumosul, valoarea și valorile, mentalul, limbajul, gândirea și experiența religioasă, specificitatea și metodologia filosofică etc. Colocviul Explorări și interpretări ale politicului este dedicat temelor fundamentale ale gândirii politice, așa cum sunt ele tratate în aria filosofiei politice și a științei politice. Teoria democrației, teoria drepturilor, ideologiile, legitimitatea, suveranitatea, autoritatea, participarea politică, comunicarea politică, statele și constituțiile, instituțiile politice și rolul lor în societate, partide și lideri politici, teoria votului, teoria puterilor în stat sunt, fără a le epuiza, teme ce fac obiectul dezbaterilor colocviilor care au loc anual. Abordările din perspectiva altor domenii conexe, precum sociologia politică sau economia politică, sunt de asemenea binevenite.

Proiecte cu finanțare extrabugetară

Proiecte cu finanțare extrabugetară

1) Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, cod: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116 (membru în cadrul proiectului: Dan Sîmbotin)

2) Consolidare democratică versus autocratizare. Evoluția democrației românești din momentul aderării la Uniunea Europeană până în prezent, cod: GAR-UM- 2019- XII-3.1-7 (responsabil: Vasile Pleșca)

3) Conceptul de autenticitate existențială și provocările societății contemporane post-moderne, cod: GAR-UM-2019-XII-3.1-6 (responsabil: Ionuț Bârliba)

4) Etica şi lumea non-umană. Fundamente etice pentru re-gândirea relației om-natură, cod: GAR-UM- 2019- XII-3.1-9 (membru în cadrul proiectului: Ionuț Bârliba)

5) Inovare şi dezvoltare în structurarea şi reprezentarea cunoaşterii prin burse doctorale şi postdoctorale (IDSRC – doc postdoc), cod: POSDRU/159/1.5/S/133675 (perioada de desfășurare: 2014-2015; manager de proiect: Dan Gabriel Sîmbotin).

6) Promovarea egalităţii de şanse în cariera universitară şi academică pentru femeile din România, cod: POSDRU/144/6.3/S/127928, (perioada de desfășurare: 2014-2015; responsabil grup ţintă: Dan Gabriel Sîmbotin)

7) Societatea bazată pe cunoaștere – cercetări dezbateri perspective, cod: POSDRU/89/1.5/S/56815, (perioada de desfășurare: 2010-2013; asistent manager, tutore bursieri, coordonator activitate științifică: Dan Gabriel Sîmbotin)

8) Echitate, responsabilitate, solidaritate. Exigentele reconstrucţiei morale în societatea românească post-aderare, cod: CNCSIS ID_1997 (perioada de desfășurare: 2009-2011; responsabil: Bogdan Olaru)

9) Politica recunoaşterii şi dreptatea socială: multiculturalism versus dreptate distributivă?, cod: GAR-246-2007-2008 (perioada de desfășurare: 2007-2008; responsabil: Eugen Huzum)

10) Reconsiderarea problematicii adevărului sub impactul noilor teorii privind unitatea ştiinţei, Grant al Academiei Române (perioada de desfășurare: 2007-2008; responsabil: Dan Gabriel Sîmbotin)

11) Biopolitica. Direcţii, principii, tehnici pentru gestionarea efectelor biotehnologiilor asupra vieţii umane”, cod: CNCSIS ID_193 (perioada de desfășurare: 2006-2007; responsabil: Bogdan Olaru)

12) Autonomie und Verantwortung. Wie bestimmt man die Grenzen der Selbstbestimmung?, proiect finanțat de DAAD-Stiftung (perioada de desfășurare: mai-iulie 2006, instituția gazdă: „Forschungsinstitut für Philosophie Hannover”; responsabil: Bogdan Olaru).

13) Die Technisierung unseres Alltags. Eine Analyse der Akzeptanzformen für den Einsatz neuer Technologien mit Schwerpunkt auf der Biotechnologie, proiect finanțat de Kommerzbank-Stiftung (Germania) (perioada de desfășurare: oct. 2004 – mai 2005, instituția gazdă: „Forschungsinstitut für Philosophie Hannover”; responsabil: Bogdan Olaru).

14) Postmodernismul în epistemologia contemporană, Grant al Academiei Române (perioada de desfășurare: 2002-2003; responsabil: Vasile Pleșca)

Parteneriate

Cercetătorii colectivului colaborează, în baza unor acorduri realizate prin intermediul Filialei Iași a Academiei Române, cu:

1) Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată,

2) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați,

3) Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și

4) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

Obiectul acordurilor de colaborare cu aceste instituții academice îl constituie dezvoltarea serviciilor de educație și de cercetare-dezvoltare-inovare și a acțiunilor de promovare și creștere a vizibilității rezultatelor acestora, dezvoltarea serviciilor de informare tehnologică și transfer de tehnologii, organizarea de workshop-uri, conferințe și alte evenimente de interes.

Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”

Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” desfășoară proiecte de cercetare fundamentală și aplicată, multi și interdisciplinare, pentru a contribui la inovația și transferul de cunoaștere în științele economice și socio-umane.

Despre noi

Departamente

Departamente

Noutăți

Informații utile

Evenimentele permanente

Obiective Generale

Planul de cercetare ICES

Rezultatele cercetării

Ultimele apariții

Revistele ICES

Evenimentele permanente

Zilele Academice Ieșene

2021

Informații utile

Comunicate de presă

Proiecte cu finanțare externă